October 26, 2026 Cristian T.Inedit
Partea a 2-a – Continuarea poveștii 👉 — A doua zi, la ora nouă fix, am intrat în reprezentanță îmbrăcată într-un costum elegant, bleumarin, cu o mapă sub braț. Directorul, domnul Petrescu, mă aștepta în sala de ședințe alături de Răzvan și Mara. Niciunul nu știa de ce fusese chemat.
Răzvan s-a ridicat imediat când m-a văzut. Zâmbetul lui era larg, aproape exagerat.
“Bună dimineața! Vă pot ajuta cu ceva?”
Am pus mapa pe masă și mi-am scos haina.
“Da. Aș vrea să discutăm despre felul în care sunt tratați clienții acestei reprezentanțe.”
Directorul Petrescu a încruntat sprâncenele. Răzvan a aruncat o privire spre el, apoi a revenit la zâmbetul său profesional.
“Desigur. Pentru noi, satisfacția clienților este prioritară.”
“Chiar și atunci când un client nu poartă haine scumpe și are un buget de 45.000 de lei?”
Zâmbetul i-a dispărut pentru o clipă.
Am deschis mapa și am scos o fotografie făcută în ziua precedentă, în care apăream în hainele mele vechi, lângă mașina pe care Mara mi-o prezentase.
“Ieri am intrat aici ca o simplă clientă. Am fost trimisă la plimbare, ridiculizată și informată că nu sunt un client serios. Mara a fost singura care a încercat să mă ajute.”
Răzvan a pălit, dar a încercat să se apere.
“Doamnă, dacă v-ați simțit jignită, îmi pare rău. A fost o neînțelegere. Era aglomerat, aveam mai mulți clienți interesați de mașini scumpe și am încercat să-mi organizez timpul.”
“Nu era aglomerat. Și nu v-am cerut să-mi acordați o oră. V-am cerut să-mi arătați o mașină potrivită bugetului meu.”
Directorul a intervenit, vizibil stânjenit.
“Doamnă Dobre, sunt convins că putem clarifica situația. Răzvan are rezultate foarte bune și nu am avut reclamații serioase la adresa lui.”
“Tocmai despre rezultate vreau să vorbim.”
Am întors spre ei un raport cu
Comments