Am intrat în pădure împreună cu tatăl meu

picioarele.

— Ce legătură are cu mine?

— Mai multă decât îți imaginezi.

Am făcut un pas înapoi.

— Nu vreau să aud alte ghicitori. Spune-mi adevărul sau plec.

Robert a închis cutiuța.

— Bine. Dar trebuie să știi că ceea ce urmează să-ți spun îți poate schimba viața.

— Viața mea s-a schimbat deja în momentul în care m-ai adus aici și ai început să vorbești despre săruturi.

Pe chipul lui a apărut o expresie de rușine.

— Ai dreptate. Nu trebuia să spun lucrurile acelea.

Am rămas nemișcată.

— Atunci de ce le-ai spus?

Robert a privit spre banca veche.

— Pentru că am repetat în minte conversația aceasta de sute de ori. M-am gândit cum să-ți explic, cum să-ți arăt medalionul, cum să te rog să mă ierți. Și, când am ajuns aici, am început să vorbesc fără să mai gândesc limpede.

— Nu asta ai spus. Mi-ai cerut să te sărut.

A închis ochii.

— Știu.

—

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy