Când avionul ateriză în România, sora ei o aștepta.
Marina trecu de ușile terminalului și o îmbrățișă atât de tare, încât amândouă începură să plângă.
— Ai inelul? întrebă sora ei.
Marina clătină din cap.
— L-am lăsat acolo.
— Îmi pare rău.
Marina privi înapoi spre ușile prin care tocmai ieșise.
— Mie nu.
Și, pentru prima dată, își dădu seama că vorbea serios.
În lunile următoare, Tariq încercă să repare relația.
Își ceru scuze.
Recunoscu treptat că ascunsese intenționat planurile pentru că se temea că Marina va refuza călătoria.
Spuse că nu înțelesese cât de grav era ceea ce făcuse.
Marina îl ascultă o singură dată.
Apoi îi spuse:
— Problema nu este țara ta. Nu este familia ta. Nu este limba ta. Problema este că ai considerat că poți gestiona adevărul astfel încât eu să iau decizia pe care o doreai tu.
Nunta din toamnă nu mai avu loc.
Marina continuă însă
Comments