fiecare zi, a spus ea. Dar mi-a fost rușine să mă întorc după tot răul pe care îl făcusem.
Am ascultat-o.
Nu simțeam furie.
Doar un gol uriaș.
— De ce ai venit acum?
— Pentru că nu voiam să începi o viață nouă fără să cunoști adevărul.
Am rămas tăcuți câteva clipe.
Apoi m-am întors spre omul care mă crescuse.
— Pot să-ți pun o ultimă întrebare?
— Sigur.
— Dacă ai putea să te întorci în noaptea aceea… ai lua aceeași decizie?
Nici măcar n-a ezitat.
— De o mie de ori.
Am izbucnit în plâns și l-am îmbrățișat.
Pentru prima dată după mulți ani, l-am simțit tremurând.
— Tu ești tatăl meu, am spus printre lacrimi.
— Indiferent ce spune orice hârtie.
El m-a strâns și mai tare.
— Mulțumesc.
Cristina a făcut un pas înapoi.
— Nu vreau să vă stric ziua.
Am privit-o.
— Nu pot recupera optsprezece ani într-o după-amiază.
A încuviințat.
— Știu.
— Dar îți
Comments