Dar acceptase decizia mamei.
Asta era greșeala lui.
Și nu încerca să o ascundă.
— Trebuia să lupt mai mult pentru tine, spuse. Eram tânăr și mi-am spus că dacă ea crede că altcineva îți poate oferi o viață mai bună, poate are dreptate.
Numai că acel bărbat dispăruse.
Iar când mama murise și rudele începuseră să decidă cine urma să rămână cu mine, Raimond aflase.
Venise imediat.
Atunci spusese:
„Băiatul vine cu mine.”
— De ce nu mi-ai spus măcar atunci?
Raimond își privi mâinile.
— Pentru că tocmai îți pierduseși mama. Și pentru că mi-a fost rușine.
— De ce?
— Pentru că nu voiam să afli că tatăl tău adevărat fusese suficient de slab încât să stea departe de tine zece ani.
Mi se umplură ochii de lacrimi.
— Așa că ai preferat să mă lași să cred că tatăl meu biologic mă abandonase?
— Da.
Își coborî capul.
— Și a fost greșit.
Nu
Comments