Un tată singur găsește un portofel pierdut și îl înapoiază

administrator pentru un program social destinat părinților singuri, un om simplu, corect, care să știe ce înseamnă să duci lipsuri. Cineva cu coloană vertebrală.

— Am citit dosarul dumneavoastră. Știu că munciți din greu. Știu că vă creșteți copilul singur. Iar ieri mi-ați arătat cine sunteți fără să știți cine sunt eu.

Emil simțea cum i se strânge pieptul.

— Salariul e decent. Programul vă permite să fiți prezent pentru fiica dumneavoastră — a încheiat ea. — Dacă acceptați.

Lui Emil i-au dat lacrimile.

Nu a spus nimic. Doar a încuviințat din cap.

În după-amiaza aceea, a ajuns la serbare.

Clara era pe scenă, cu fundița galbenă, căutându-l din priviri. Când l-a văzut, i s-a luminat fața.

După spectacol, l-a îmbrățișat strâns.

— Ai venit! Știam eu!

Emil a zâmbit, cu inima plină.

— Ți-am spus că o să încerc.

De data asta, „a încerca” a fost suficient.

Pentru că uneori, un gest mic, făcut din

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy