numele instituției medicale era același.
Mihai mă privea.
— Cum vă numiți complet?
I-am spus.
A devenit palid.
— Numele ăsta apare într-un document mai vechi pe care mama îl păstrează.
— Mama ta?
— Mama mea adoptivă. Locuiește la Brașov.
Apoi adăugă imediat:
— Și vreau să fie foarte clar: pentru mine ea este mama mea.
Cuvintele lui m-au durut.
Dar nu pentru că erau greșite.
Ci pentru că erau adevărate.
— Și așa trebuie să fie, i-am răspuns. Dacă femeia aceea te-a crescut, te-a iubit și a fost lângă tine, nu am venit să-i iau locul.
Mihai mă privi mult timp.
— Atunci ce vreți?
Mi-am șters lacrimile.
— Adevărul.
Când m-am întors acasă, tata stătea în bucătărie.
M-a privit și a înțeles imediat.
— Ai văzut ceva.
Am pus fotografia documentului pe masă.
— Mihai s-a născut în aceeași zi, în aceeași maternitate.
Tata își închise ochii.
— Tată…
Nimic.
— Uită-te la mine.
Și-a ridicat privirea.
— Fiul meu
Comments