cunoscută drept fata care se bate.
— De aceea ai renunțat la competiții? a întrebat profesoara.
— Da. Voiam doar să fiu o elevă obișnuită.
În birou s-a lăsat liniștea.
Pentru prima dată, directoarea părea să înțeleagă cât de mult suferise fata.
Dar Tiberiu nu era dispus să accepte situația.
— Tata o să afle despre asta, a spus el. Și n-o să vă convină!
Directoarea l-a privit ferm.
— Tatăl tău va fi informat, desigur. Dar regulile școlii se aplică tuturor.
— Mai vedem noi!
Douăzeci de minute mai târziu, în fața liceului a oprit un autoturism negru.
Din el a coborât Mihai Iordache, tatăl lui Tiberiu.
Era un om de afaceri cunoscut în oraș și contribuise financiar la renovarea sălii de sport.
A intrat în biroul directoarei fără să salute.
— Ce s-a întâmplat cu fiul meu?
Directoarea i-a explicat situația.
Bărbatul a ascultat câteva secunde, apoi a făcut un gest nerăbdător.
— Copiii se
Comments