Când am fost eliberată condiționat, după trei ani petrecuți în închisoare

cincizeci de ani, părul grizonat și o privire atentă. Nu semăna deloc cu salvatorul pe care mi-l imaginasem. Era un om sobru, care asculta mult și vorbea puțin.

⠀

A studiat documentele aproape două ore.

⠀

La un moment dat, a ridicat un contract.

⠀

— Doamnă Popescu, recunoașteți semnătura aceasta?

⠀

— Nu este a mea.

⠀

— În dosar există o expertiză care spune că există elemente de asemănare.

⠀

— Știu. Dar eu nu am semnat.

⠀

Andrei a pus documentul deoparte.

⠀

— Înțeleg. Mai am o întrebare. Cine administra conturile firmei în perioada în care s-au făcut transferurile?

⠀

— Patricia și Radu. Eu aprobam plățile importante, dar ei pregăteau documentele.

⠀

— Și cine avea acces la dispozitivul folosit pentru autorizarea tranzacțiilor?

⠀

Am simțit că mi se strânge stomacul.

⠀

— Radu.

⠀

— De ce?

⠀

— Pentru că după moartea Luciei am avut câteva luni în care abia reușeam să mă ridic din pat. El mi-a spus că se ocupă de tot până îmi revin.

⠀

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy