încuviințat.
Știa povestea.
Elena crescuse într-o familie modestă, într-un apartament cu două camere din Ploiești.
Tatăl ei fusese mecanic auto.
Mama lucrase ani întregi în curățenie.
Elena învățase bine, terminase facultatea și devenise profesoară.
Nu renunțase la meserie nici după ce se căsătorise cu Andrei.
— Mama îmi spunea mereu că nicio muncă cinstită nu este rușinoasă, a șoptit Elena.
Andrei i-a sărutat mâna.
— Și avea dreptate.
— Dar oamenii aceștia au râs de mine exact cum unii râdeau de ea.
Andrei a simțit un nod în gât.
— Îmi pare rău că ai trecut prin asta.
Elena și-a sprijinit capul pe umărul lui.
— Mulțumesc că ai venit.
— Întotdeauna voi veni când ai nevoie de mine.
***
A doua zi dimineață, Andrei a ajuns la birou înaintea tuturor.
Pe masa lui se afla dosarul afacerii cu familia Cornea.
Era vorba despre dezvoltarea unui complex rezidențial și comercial în apropierea Bucureștiului.
Investiția totală propusă era
Comments