Sofia cu atât mai puțin. Am avut o reacție pe care nu am putut să o controlez, dar asta nu o face corectă. Aș vrea să vorbim, dacă ești de acord.”
Am citit mesajul de mai multe ori. O parte din mine își dorea să-l vadă imediat, să-l îmbrățișeze și să se prefacă că seara aceea nu avusese loc. Dar o altă parte, cea care învățase din divorț, știa că încrederea nu se repară doar printr-o scuză.
Am acceptat să ne întâlnim într-un parc, fără Sofia. Era important pentru mine ca discuția să fie despre noi doi și despre ceea ce se întâmplase, nu despre copilul care nu avea nicio vină.
Ștefan m-a așteptat lângă o bancă, cu mâinile în buzunare. Când m-a văzut, s-a ridicat și a făcut un pas spre mine, dar s-a oprit înainte să mă îmbrățișeze. I-am apreciat gestul, fiindcă îmi lăsa libertatea să decid cât
Comments