— E mașina lui tati, a șoptit Nora.
⠀
Paul s-a apropiat de geam.
⠀
Din SUV a coborât un bărbat înalt, îmbrăcat într-un palton gri. Avea părul aranjat impecabil și ținea telefonul la ureche.
⠀
Nu părea speriat. Părea furios.
⠀
Paul a anunțat imediat dispeceratul că tatăl fetițelor sosise și a cerut sprijinul unui alt echipaj.
⠀
Apoi a încuiat ușa de acces din exterior și le-a condus pe cele două surori într-o încăpere separată.
⠀
— O să intre aici? a întrebat Nora.
⠀
— Nu fără să discutăm noi mai întâi cu el.
⠀
Violeta se întinsese pe o banchetă. Respira repede și își ținea în continuare mâinile pe abdomen.
⠀
Paul s-a aplecat lângă ea.
⠀
— Violeta, poți să-mi spui unde te doare?
⠀
Fetița a arătat spre partea de sus a burții.
⠀
— Aici. Și mi-e somn.
⠀
În acel moment, cineva a început să bată puternic în ușa secției.
⠀
— Poliția! Deschideți! Sunt tatăl copiilor!
⠀
Paul nu s-a grăbit.
⠀
A verificat că fetițele nu puteau fi văzute din hol, apoi a răspuns prin interfon.
⠀
— Domnule Ionescu, copiii sunt în siguranță. Avem o urgență medicală. Vă rog să așteptați sosirea echipajului.
⠀
— Sunt medic! Știu mai bine decât dumneavoastră ce au nevoie!
⠀
Paul a privit spre încăperea în care Nora își ținea sora de mână.
⠀
— Atunci veți înțelege de ce este important să fie examinate.
⠀
Bărbatul a încetat să mai bată.
⠀
Câteva minute mai târziu, ambulanța a intrat în parcare.
⠀
Paramedicii au preluat-o imediat pe Violeta. Unul dintre ei a verificat semnele vitale, în timp ce colega lui încerca să afle ce substanță înghițise.
⠀
— Tati a spus că e un medicament care o să ne facă să dormim, a explicat Nora. Dar mie nu mi-a dat. Violeta a început să plângă după ce l-a luat.
⠀
— Când s-a întâmplat?
⠀
— După ce am mâncat.
⠀
Fetița s-a uitat la ceasul de pe perete.
⠀
— Nu știu
Comments