ocazia să-mi iau rămas-bun.
Am discutat cu avocatul despre documentele necesare și despre procedura potrivită pentru predarea urnei. După clarificarea formalităților, Andrei a putut organiza o ceremonie discretă de comemorare. David a participat, iar Lidia a venit și ea, deși a stat aproape tot timpul la distanță.
Nu a fost o reuniune fericită. Au existat lacrimi, tăceri și multe lucruri pe care nimeni nu știa cum să le spună. Dar, pentru prima dată după aproape douăzeci de ani, familia a vorbit despre Constantin fără să se prefacă că trecutul nu existase.
În tot acest timp, relația mea cu Emilia a rămas complicată. Fiica mea își ceruse scuze pentru faptul că oferise casa fără permisiune, dar încă îi era greu să accepte că îi stabilisem limite clare. Uneori îmi spunea că devenisem prea strictă și că nu mai aveam încredere în ea.
I-am explicat că încrederea nu înseamnă să renunți la
Comments