grătar în grădină.
Toți cei șapte copii erau împreună. Invitaserăm și câțiva colegi de clasă ai lui Sophie, precum și câțiva vecini.
Când Sophie și-a desfăcut cadoul și a văzut biroul restaurat, a țipat de bucurie.
— TATI! L-AI TERMINAT!
— Asta dacă nu cumva ai fi preferat încă o pereche de șosete.
Mi-a sărit de gât și aproape m-a dezechilibrat.
— Este mult mai frumos decât tableta!
— Nu trebuie să spui asta doar ca să mă faci fericit.
— Dar nu spun asta pentru tine!
A trecut entuziasmată cu degetele peste suprafața netedă a lemnului.
— Putem să-l punem în camera mea chiar în seara asta?
— După petrecere.
— Promiți?
— Promit.
Chipul i s-a luminat.
— Atunci mâine o să-mi fac toate temele la el. Chiar și la matematică!
— Ei bine, acesta este cel mai mare compliment pe care mi-l puteai face.
Exact în acel moment, cineva a bătut la ușa de la intrare.






Comments