Tatăl meu m-a invitat la cină, m-a ținut de mână și le-a spus prietenilor săi

dat seama că nu mai pot continua să ascund adevărul.

L-am privit printre lacrimi.

— Deci mi-ai spus doar pentru că ți-e frică să nu mori?

— Poate că frica m-a făcut să găsesc curajul pe care ar fi trebuit să-l am cu mult timp în urmă. Dar nu-ți cer să mă ierți pentru asta.

A împins plicul alb spre mine.

— Înăuntru este adresa mamei tale.

Am încremenit.

— Este în viață?

— Da, Emilia. Este în viață.

Am simțit că lumea se învârte în jurul meu. M-am agățat de marginea mesei și am încercat să respir.

— Unde locuiește?

— În Sibiu. Lucrează la o bibliotecă și locuiește într-un apartament mic, aproape de centrul orașului.

— Știe că sunt aici? Știe că îmi spui adevărul?

— Da. Am vorbit cu ea acum două săptămâni. I-am spus că vreau să-ți dau scrisorile și să-ți spun totul. Mi-a răspuns că va respecta orice decizie vei lua.

Am privit numele

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy