Timp de 18 ani, un bărbat a îndurat umilințele soției sale în fața tuturor

stăpâna mea.

În sală s-a auzit un oftat colectiv.

Larisa a rămas cu gura întredeschisă.

Era pentru prima dată când Vasile îi răspundea în fața altora fără să-și ceară scuze.

— Dacă nu eram eu, nu aveai nimic! a izbucnit ea.

Vasile și-a coborât privirea spre palmele sale.

— Uite mâinile astea. Tu ai râs de ele toată seara. Cu ele am construit casa în care dormim. Cu ele am câștigat banii pentru hainele tale, pentru școala lui Denis și pentru fiecare lucru pe care l-ai pus în sufragerie. N-am făcut-o ca să-mi mulțumești în fiecare zi. Am făcut-o fiindcă eram o familie.

A făcut o pauză.

— Dar o familie nu înseamnă că unul muncește și celălalt are dreptul să-l calce în picioare.

Mihai s-a ridicat brusc de pe scaun.

— Așa este, Vasile!

Doctorul Petru i-a făcut un semn discret să-l lase să continue.

Larisa se uita când la unul, când la