Agentul care rămăsese lângă ușa capelei și-a dus brusc mâna la buzunar.

cerut nimeni să caute ceva.

***

Adrian a privit spre Rex, care stătea liniștit lângă bancă.

— Uneori, domnule comandant, câinii observă lucruri pe care noi nu le vedem.

— Așa se pare.

— Și uneori nu renunță la oamenii lor.

Victor a încuviințat.

— În cazul tău, asta a făcut toată diferența.

***

După aproape un an, Adrian s-a întors pentru prima dată în curtea unității de poliție.

Nu pentru a participa la o intervenție.

Nu pentru a prelua o misiune.

Ci pentru o ceremonie specială.

Conducerea hotărâse să-i acorde lui Rex o distincție pentru comportamentul său excepțional.

***

În curte erau adunați polițiști, membri ai familiei și câțiva reprezentanți ai comunității.

Adrian stătea lângă Ioana și Mara.

Rex era în fața lor.

Purta un ham nou.

Pe piept avea prinsă o mică insignă.

***

Victor a luat cuvântul.

— Astăzi nu suntem aici doar pentru a recompensa un câine de serviciu.

A făcut o pauză.

— Suntem aici

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy