se apere.
— Și pentru asta nu am o scuză bună.
În ultimele luni, Iulian o găsise pe Ana.
Nu fusese simplu.
Daniela murise cu doi ani înainte, iar printre lucrurile ei Ana găsise scrisori vechi de la Mihai și o fotografie cu familia.
În spatele uneia dintre fotografii era trecut numele complet al lui Iulian.
Ana îl contactase.
La început, Iulian crezuse că putea fi o înșelătorie.
Așa că nu-i spusese nimic Gabrielei până nu verifica.
Existau certificate.
Scrisori.
Fotografii.
Date care se potriveau.
Dar niciuna dintre acestea, singură, nu putea demonstra definitiv filiația.
— De ce nu mi-ai spus după ce ai găsit-o?
Iulian își strânse maxilarul.
— Pentru că Rozalia m-a rugat să nu o fac.
Gabriela îl privi neîncrezătoare.
— Mătușa mea?
Ana scoase din geantă un plic.
— Am mers la ea acum trei luni.
Rozalia recunoscuse povestea.
Recunoscuse că știa de copil.
Recunoscuse că, după moartea lui Mihai, familia
Comments