Am ales să ne salvez fiicele gemene în locul soției mele, iar de atunci mă macină vinovăția în fiecare zi

care aveam nevoie să-l aud.

⠀

***

⠀

În prima aniversare a fetițelor, am organizat o petrecere mică în grădină.

⠀

Au venit Elena, sora mea, câțiva prieteni și părinții mei.

⠀

Ana a băgat mâna în tort înainte să apucăm să cântăm.

⠀

Sofia a început să plângă atunci când toată lumea a aplaudat.

⠀

Am râs atât de tare, încât m-a durut stomacul.

⠀

Apoi m-am oprit.

⠀

Pentru o clipă, m-am simțit vinovat.

⠀

Cum puteam să râd când Maria nu era acolo?

⠀

Elena a observat schimbarea de pe chipul meu.

⠀

S-a apropiat și mi-a șoptit:

⠀

— Maria ar fi râs și ea.

⠀

Am privit spre fetițe.

⠀

Ana avea cremă pe nas.

⠀

Sofia încerca să-i smulgă surorii ei o panglică din păr.

⠀

Și am început din nou să râd.

⠀

De data aceasta fără să mă opresc.

⠀

***

⠀

Când fetițele au împlinit doi ani, am început să le citesc fragmente din caietul Mariei.

⠀

Nu înțelegeau încă toate cuvintele, dar le

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy