Se opri.
Privirea îi căzu pe valize.
Apoi pe documentele de pe masă.
— Ce-i asta?
Mi-am continuat cafeaua.
— Mă informez.
— Despre ce?
— Despre ce se întâmplă dacă relația noastră nu mai funcționează și fiecare vrea să poată pleca fără „circul unui divorț”.
Culoarea îi dispăru din obraji.
— Laura, ce naiba?
— Sunt cuvintele tale.
— Era o discuție despre căsătorie.
— Știu.
Am împins spre el o foaie.
— Și m-ai ajutat să înțeleg ceva.
— Ce?
— Că timp de zece ani eu am tratat relația noastră ca pe o căsnicie, iar tu ai tratat-o ca pe un aranjament din care vrei să poți ieși ușor.
— Nu am spus asta!
L-am privit.
— Ai spus exact asta.
Mihai trase un scaun.
— Deci mă dai afară?
— Nu am spus asta. Și nici nu voi lua decizii juridice după ureche. Am programare la avocat.
Ochii lui se opriră din nou asupra actelor casei.
— Pentru casă?
— Pentru tot.
— Dar
Comments