— Bună ziua, mă numesc Margareta Dumitrescu. Vă sun în legătură cu nunta programată pentru luna septembrie, pe numele Bogdan Dumitrescu și Sonia Marinescu.

teamă că altfel o vei pierde?

A rămas tăcut.

— Eu vreau să fie fericită, a spus în cele din urmă.

— Și tu? Tu ești fericit?

Nu mi-a răspuns.

Am lăsat câteva clipe să treacă.

— Bogdan, am continuat, când tatăl tău și cu mine ne-am căsătorit, am făcut o petrecere mică, într-un restaurant de cartier. Am avut patruzeci de invitați și o formație care a cântat până dimineața. Rochia mea a fost cusută de o croitoreasă din oraș. Nu am avut fotografii spectaculoase, dar am fost fericiți.

— Știu, mamă.

— Nu, nu cred că știi. Pentru că dacă ai înțelege ce contează într-o căsnicie, nu ai crede că fericirea începe cu un conac și sute de mii de lei.

Bogdan și-a frecat fruntea.

— Sonia spune că nunta este o singură dată în viață.

— Și sper să aibă dreptate. Dar căsnicia începe a doua zi, când florile s-au ofilit, muzica s-a oprit și