alegere în față:
ori familia, ori sora lui.
Tata alesese familia.
Nu pentru că nu o iubea pe Irina.
Ci pentru că îi fusese frică.
— Asta l-a urmărit toată viața, spuse domnul Petrescu.
M-am uitat din nou la fotografie.
— Dar rochia?
Mihai se așeză lângă mine.
— Era rochia preferată a Irinei.
Înainte să plece definitiv din țară, Irina îi trimisese tatei un pachet.
Înăuntru fusese rochia roșie și o scrisoare.
Tata păstrase rochia.
Timp de peste patruzeci de ani.
— De unde o ai? l-am întrebat pe Mihai.
— Dintr-o cutie aflată în atelierul lui.
— Și de ce ți-a cerut s-o porți?
Mihai scoase o hârtie împăturită.
— Asta este scrisoarea pe care mi-a dat-o la spital.
Mi-o întinse.
Am recunoscut imediat scrisul tatei.
„Mihai,
toată viața mi-a fost teamă de ce va spune lumea. Din cauza fricii aceleia am pierdut un om pe care îl iubeam.
Am fost prea laș ca să
Comments