Când socrul meu a venit de la țară cu două sacoșe de legume și hainele ponosite

pe o bancă, în haine vechi, cu palmele asprite de muncă.

În ziua aceea am învățat că un om nu valorează mai puțin pentru că are haine modeste, locuiește la țară sau muncește pământul.

Și că uneori cei pe care îi privim de sus sunt tocmai oamenii în fața cărora ar trebui să ne înclinăm cu respect.

Fiindcă adevărata bogăție nu stă în conturile bancare, ci în caracterul unui om și în binele pe care îl lasă în urma lui.