sub casă.
Mi-am dus mâna la gură.
Îmi aminteam perfect chipul nepoatei mele în subsolul acela. Ochii ei mari, vocea curioasă și felul în care își strânsese ursulețul la piept.
— Sofia n-a făcut nimic greșit, am spus.
— Știu, mamă. Și tocmai de aceea mi-am dat seama cât de urât m-am purtat.
Tudor a întors o pagină din blocnotes. Pe următoarea foaie scrisese trei cuvinte mari: „CHELTUIELI DE REDUS”. Sub ele erau trecute abonamente, cumpărături, rate și alte sume.
— Am început să căutăm soluții care nu vă implică, a spus. Am vorbit la bancă despre restructurarea creditului. Am anulat câteva cheltuieli și am pus camioneta la vânzare.
— Camioneta? am întrebat surprinsă.
Tudor a încuviințat.
— Avem și mașina Mihaelei. Nu ne trebuie două vehicule atât de scumpe. Am cumpărat-o pe asta crezând că ne permitem, iar acum plătim pentru decizia aceea.
Am privit spre fereastră, unde camioneta lui era parcată lângă gardul
Comments