este vina ta.
— Este mama mea. Și trebuia să înțeleagă de mult că nu are dreptul să te trateze așa.
S-a întors spre Rodica.
— Mamă, vreau să pleci de pe culoar.
Rodica a tresărit.
— Bogdan, eu doar…
— Nu. Ai avut ocazia să vorbești. Acum mă asculți tu.
În biserică era atât de liniște, încât se auzea foșnetul rochiei mele.
— Andreea este femeia cu care vreau să-mi petrec viața. Am fost lângă ea când îi cădea părul. Am fost lângă ea când îi era frică. Am văzut cât curaj a avut.
Bogdan a făcut o pauză.
— Iar astăzi, când am văzut-o intrând în biserică, mi s-a părut mai frumoasă decât mi-aș fi putut imagina.
Am început să plâng.
De data aceasta, nu de rușine.
— Dacă tu nu poți să o respecți, a continuat el, nu vei putea participa la ceremonia noastră.
Rodica s-a făcut albă la față.
— Îți alungi propria mamă
Comments