Isabela a simțit că pământul îi fuge de sub picioare.

întrebări despre mama ei.

Andreea a rămas lângă prietena sa.

— Mama dumneavoastră s-a născut în Brașov?

— Da.

— Știți numele părinților ei?

Isabela a încuviințat.

— Maria și Nicolae Marinescu.

Alexandru a închis ochii.

— Aceștia erau și părinții mei.

Isabela a rămas fără glas.

— Cum?

— Elena Marinescu era sora mea mai mică.

***

Alexandru a scos portofelul și a căutat o fotografie veche.

În imagine apăreau doi copii.

Un băiat de aproximativ doisprezece ani și o fetiță de șapte.

Fetița purta o rochie cu flori și avea la gât un medalion din argint.

Isabela a luat fotografia cu mâinile tremurânde.

— Este mama…

Alexandru a încuviințat.

— Da.

— Dar ea mi-a spus că nu mai avea familie.

Bărbatul a oftat.

— Pentru că, atunci când a plecat, lucrurile dintre noi erau foarte complicate.

***

Cu douăzeci și cinci de ani în urmă, familia Marinescu trecuse printr-o perioadă grea.

Tatăl lor, Nicolae, murise după o boală lungă.

Mama,

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy