medalion din argint, cu o inimă gravată pe capac. L-am deschis și am descoperit două fotografii minuscule.
În stânga era fotografia doamnei Clara.
În dreapta, o fotografie făcută în ziua nunții noastre din spital.
Alicia zâmbea sub voalul improvizat, iar eu stăteam lângă ea, cu o mână așezată peste a ei.
Pe spatele medalionului erau gravate câteva cuvinte:
„Pentru omul care a învățat să vindece și să iubească.”
Am strâns medalionul în palmă.
— Nu înțeleg cheia, am spus.
Elena a tras aer în piept.
— Cheia deschide un sertar din vechiul birou al mamei. Alicia a vrut să-l vezi singur. A spus că acolo se află ultima parte a darului ei.
Am privit-o nedumerit.
— Ce se află în sertar?
— Nu știu tot. Știu doar că Alicia a pregătit ceva în ultimele săptămâni, cu ajutorul meu și al câtorva prieteni.
Mi-a scris adresa pe o bucată de hârtie.
— Vino mâine, când te
Comments