Mara a rămas lângă ușa avionului, urmărind cum paramedicii îl duceau pe Victor Damian spre ambulanță.

dintre cei mai curajoși oameni pe care i-am întâlnit.”

Mara a început să plângă.

Irina a luat-o de mână.

***

— „Nu știu ce drum vei alege în viață. Dar sper să păstrezi bunătatea ei și să nu crezi niciodată că valoarea unui om se măsoară în bani.”

Victor s-a oprit.

Și-a șters ochii.

— „Cu recunoștință, Victor Damian.”

***

Mara nu mai putea vorbi.

Plângea cu fața ascunsă în palme.

— De ce plângi, draga mea? a întrebat Victor încet.

Fetița a ridicat capul.

— Pentru că mi-e dor de mama.

Milionarul a încuviințat.

— Știu.

— Și pentru că nu am știut că a făcut asta.

***

Victor a privit-o îndelung.

— Mara, mama ta a salvat viața unui om. Iar acum, tu ai ajutat la salvarea aceluiași om.

Fetița și-a șters lacrimile.

— Eu doar am făcut ce m-a învățat ea.

— Tocmai asta este partea extraordinară.

***

În zilele următoare, povestea a ajuns în presă.

Compania aeriană a confirmat

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy