„Nora mea și-a lăsat cei trei copii la mine pentru tot weekendul

încercat să vorbesc cu tine.

— Mi-ai spus că muncesc prea mult. Nu mi-ai spus că ai cumpărat bilete de avion pentru copiii noștri.

Andreea începu să plângă din nou.

— Pentru că de fiecare dată spuneai că mai avem nevoie de bani, că mai trebuie terminată o lucrare, că luna viitoare o să fie mai bine.

Mihai nu răspunse.

Acolo exista un adevăr pe care nici el nu-l putea respinge.

Muncea enorm.

Uneori era plecat de dimineața până seara.

Uneori câteva zile.

Dar problemele lor de căsnicie și planul Andreei de a pleca pe ascuns cu cei trei copii erau două lucruri diferite.

Una nu o justifica automat pe cealaltă.

— Atunci de ce i-ai lăsat la mine? am întrebat.

Andreea mă privi.

— Trebuia să rezolv ultimele lucruri.

— Ce lucruri?

— Bagajul meu. Niște acte. Banii. Transportul până la aeroport.

Am simțit cum mi se strânge stomacul.

— Și copiilor ce le-ai spus?

— Că

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy