de la o femeie care a locuit cândva în Constanța și care a murit recent. Numele ei era Ana Rusu.
David a închis ochii pentru o clipă. Apoi s-a sprijinit de perete, de parcă numele acela îi tăiase puterile.
— O cunoșteai? am întrebat.
— Nu personal. Dar am auzit de ea. Mama mi-a spus că era o rudă îndepărtată și că nu mai țineau legătura.
— Atunci de ce ai reacționat de parcă ai văzut o fantomă?
David nu mi-a răspuns imediat. S-a uitat spre bucătărie, unde Lidia vorbea nervos la telefon, apoi mi-a făcut semn să intrăm în birou. Am închis ușa și m-am așezat în fotoliul lui Robert, hotărâtă să nu plec de acolo fără explicații.
— Când eram copil, a început el, am auzit de mai multe ori numele Anei Rusu. Mama spunea că femeia aceea distrusese familia noastră și că nu trebuie să discutăm despre ea. De fiecare dată
Comments