mai ești singur.
Moș Matei a privit peste ogorul lui.
Același pământ.
Dar parcă altfel.
— Niciodată n-am fost… a spus încet.
Femeia a zâmbit.
— Doar că acum știe și satul.
Soarele urcase deja pe cer.
Praful se așezase.
Iar liniștea care rămăsese… nu mai era una de frică.
Era una de dreptate.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de
Comments