PARTEA 2
⠀
Linda ținea hârtia cu ambele mâini, iar ochii îi alergau de la un rând la altul. Pentru prima dată de când o cunoșteam, femeia care avea întotdeauna ceva de comentat rămăsese fără cuvinte.
⠀
Marcus s-a uitat când la mama lui, când la mine.
⠀
— Ce se întâmplă? Ce i-ai dat?
⠀
Mi-am așezat liniștită șervețelul lângă farfurie.
⠀
— Citește-ți plicul, Marcus. Cred că o să înțelegi.
⠀
A rupt marginea plicului și a scos câteva documente. Pe prima pagină era scris, cu litere mari, numele unui cabinet de avocatură.
⠀
— Cerere de divorț? a întrebat, ridicând brusc privirea.
⠀
— Da.
⠀
A început să râdă, convins că era o glumă.
⠀
— Hai, Emily, termină cu prostiile. Nu este amuzant.
⠀
— Nici mie nu mi se pare amuzant. Tocmai de aceea am decis să fac ceva.
⠀
Linda a trântit hârtia pe masă.
⠀
— Tu chiar vrei să divorțezi de fiul meu pentru că ți-am spus să cureți toaleta?
⠀
Am privit-o câteva secunde.
⠀
— Nu, Linda. Vreau să divorțez pentru că, timp de șase ani, am fost tratată ca o menajeră care trebuie să plătească jumătate din facturi.
⠀
Marcus a împins scaunul în spate.
⠀
— Emily, putem discuta despre asta ca doi adulți?
⠀
Am zâmbit amar.
⠀
— Am încercat să discutăm ca doi adulți de zeci de ori. Numai că tu ai avut mereu același răspuns: „Mama e de modă veche. Ignor-o”.
⠀
***
⠀
Linda s-a ridicat furioasă.
⠀
— Eu am crescut un bărbat respectabil! Fiul meu câștigă bine, nu bea, nu umblă cu alte femei și vine acasă în fiecare seară. Alte soții ar fi recunoscătoare!
⠀
— Și eu câștig bine, Linda. Nu beau, nu umblu cu alți bărbați și vin acasă după serviciu. Numai că, spre deosebire de fiul tău, după opt ore de muncă mai am încă patru ore de treburi gospodărești.
⠀
— Așa se ține o familie!
⠀
— Nu. Așa se epuizează un singur om
Comments