fi îmbrățișat.
⠀
I-aș fi promis că vom trece peste tot.
⠀
Dar acum simțeam altceva.
⠀
Liniște.
⠀
O liniște pe care nu o mai avusesem de ani întregi.
⠀
— Andrei, am spus încet, nu vreau să ne împăcăm.
⠀
A ridicat capul.
⠀
— Dar am fost împreună doisprezece ani!
⠀
— Știu.
⠀
— Nu poți să arunci totul la gunoi!
⠀
Am simțit cum mi se umezesc ochii.
⠀
— Nu eu am făcut asta.
⠀
A început să plângă din nou.
⠀
— Te iubesc.
⠀
Am clătinat din cap.
⠀
— Poate că mă iubești acum. Sau poate că îți este frică să fii singur. Nu mai pot să fac diferența.
⠀
A rămas tăcut.
⠀
— Dar eu știu un lucru. Nu vreau să-mi petrec restul vieții întrebându-mă dacă bărbatul de lângă mine îmi spune adevărul.
⠀
Andrei și-a șters ochii.
⠀
— Deci asta e?
⠀
Am încuviințat.
⠀
— Da.
⠀
A plecat după câteva minute.
⠀
Trandafirii au rămas pe masă.
⠀
I-am pus într-o vază.
⠀
Nu pentru că mă răzgândisem.
⠀
Ci pentru






Comments