Un echipaj medical m-a transportat la spital.
Aveam buza spartă, o contuzie la obraz și dureri puternice la nivelul scalpului.
Medicul mi-a recomandat investigații suplimentare pentru a exclude leziuni mai grave.
Irina a rămas lângă mine până dimineața.
La un moment dat, m-a întrebat:
— Regreți că ai mers?
Am privit tavanul alb al salonului.
— Regret că am crezut atât de mult timp că, dacă sunt cuminte, tata o să mă iubească.
Irina nu a spus nimic.
Mi-a strâns doar mâna.
A doua zi, telefonul meu a început să sune fără oprire.
Foști colegi.
Cunoștințe.
Oameni care nu mă mai căutaseră de ani întregi.
Unii își cereau scuze.
Alții voiau să afle detalii.
Dar cel mai neașteptat apel a venit de la mama.
— Cătălina, trebuie să ne vedem.
Vocea ei era schimbată.
Nu mai avea tonul acela rece, superior.
— De ce?
— Tatăl tău este distrus.
Am închis ochii.
— Mamă, aseară m-a
Comments