casa în care crescusem.
Ci pentru mama pe care o așteptasem toată viața și care, în sfârșit, îmi arătase că nu avea de gând să vină.
Au trecut opt luni până când ancheta a ajuns într-o etapă decisivă.
În tot acest timp, au fost analizate tranzacții, contracte și declarații.
Mai mulți foști angajați au acceptat să vorbească.
Unii povesteau despre presiuni pentru semnarea unor documente.
Alții despre facturi pe care fuseseră obligați să le aprobe fără explicații suficiente.
Un contabil care lucrase aproape douăzeci de ani pentru tata a prezentat corespondență relevantă pentru anchetă.
Iar o fostă directoare financiară a explicat cum anumite plăți fuseseră ascunse în rapoarte interne.
Nu toate acuzațiile inițiale s-au confirmat.
Dar cele pentru care au fost strânse probe suficiente au dus la trimiterea în judecată a tatălui meu, a fratelui meu și a altor persoane implicate.
Procesul a durat.
Mult mai mult decât îmi imaginasem.
Comments