vorbele ei mi-au rămas în suflet.
Cu timpul, am început să-mi reconstruiesc viața.
Plăteam chiria.
Îmi cumpăram singură mâncarea.
Nu mai aveam haine scumpe.
Dar puteam să dorm fără să-mi fie teamă că semnasem documente false.
Între timp, începusem să lucrez cu Irina Pavel.
Era avocată specializată în litigii comerciale.
Ajunsesem la ea printr-o fostă profesoară de facultate.
Când i-am povestit ce descoperisem, m-a ascultat fără să mă întrerupă.
— Ai păstrat documente? m-a întrebat.
— Doar copii ale unor acte la care aveam acces când lucram acolo.
Le-a verificat cu atenție.
— Sunt suficiente pentru a ridica întrebări serioase, dar nu pentru a trage singure o concluzie definitivă.
— Și ce facem?
— Pregătim o sesizare bine documentată. Apoi lăsăm autoritățile să verifice.
Așa am făcut.
Am depus sesizări și am oferit explicații despre documentele pe care le cunoșteam.
Au urmat luni de verificări.
Interviuri.
Solicitări de clarificări.
Documente suplimentare obținute legal.
Și, treptat,
Comments