că ieri, când am văzut-o pe Bianca, am înțeles că ceva nu se potrivește.
Și-a șters lacrimile.
— Fata aceea era îngrozită. Nu se comporta ca un copil care știe că părinții lui sunt despărțiți.
Am încuviințat.
— Nu știa nimic.
— Îmi pare rău.
Am rămas câteva secunde tăcută.
— Vă mulțumesc că mi-ați spus ce știți.
Camelia a ridicat privirea.
— Ce veți face acum?
— Voi avea grijă de mine și de fiica mea.
Am plecat de la cafenea cu un sentiment ciudat.
Nu mă simțeam mai puțin rănită.
Dar începusem să văd lucrurile mai limpede.
În aceeași după-amiază am sunat un avocat.
I-am explicat situația și am stabilit o întâlnire.
Am adus documentele pe care le găsisem în dosar și i-am povestit despre intenția lui Adrian de a vinde casa.
Avocatul le-a studiat cu atenție.
— Doamnă Elena, în primul rând trebuie să verificăm situația juridică a proprietății și dacă există vreo procedură






Comments