să plângă.
⠀
— Dar noi am crescut crezând că tata are întotdeauna dreptate. Și că tu trebuie să taci.
⠀
Am simțit că mi se strânge inima.
⠀
— Știu, draga mea. Acum înțeleg că tăcerea mea v-a învățat și lucruri pe care nu aș fi vrut să le învățați.
⠀
Mihai m-a îmbrățișat.
⠀
— Îmi pare rău că nu am văzut.
⠀
L-am strâns la piept.
⠀
— Nu este vina voastră. Erați copiii noștri, nu judecătorii căsniciei noastre.
⠀
***
⠀
În noaptea aceea am mers acasă împreună cu Andreea.
⠀
Nu în vila luxoasă în care locuisem cu Robert.
⠀
Nu în casa de la Sinaia.
⠀
Ci în apartamentul fiicei mele, unde ne-am așezat la bucătărie și am băut ceai până aproape de dimineață.
⠀
Andreea m-a întrebat despre tinerețea mea.
⠀
I-am povestit cum îl cunoscusem pe Robert la un bal organizat în orașul nostru. Avea douăzeci și opt de ani, un costum împrumutat și pantofi atât de uzați, încât încerca să-i
Comments