fiica mea, Daniel. Era speriată și m-a rugat să-i respect hotărârea.
⠀
M-am oprit lângă fereastră.
⠀
Afară ploua mărunt.
⠀
Mi-am lipit fruntea de geam și am închis ochii.
⠀
— Am fi putut avea mai mult timp împreună.
⠀
Elena nu a încercat să mă contrazică.
⠀
***
⠀
După câteva minute, mi-a întins scrisoarea.
⠀
— A scris-o cu aproximativ două săptămâni înainte să nască. Mi-a lăsat-o mie și mi-a spus să ți-o dau numai dacă nu va mai avea ocazia să-ți spună adevărul.
⠀
Am privit plicul.
⠀
Pe el era scris, cu literele ei rotunjite:
⠀
„Pentru Daniel, omul pe care l-am iubit cel mai mult.”
⠀
Am simțit cum mi se strânge pieptul.
⠀
Nu mai văzusem scrisul ei de trei luni.
⠀
Am desfăcut hârtia cu grijă.
⠀
„Dragul meu Daniel,
⠀
Dacă citești această scrisoare, înseamnă că nu am reușit să-ți spun tot ce ar fi trebuit să știi. Și pentru asta îmi pare rău.
⠀
Nu știu de unde să încep.
Comments