București nu seamănă cu vândutul cartofilor.
Și cum îi cerusem Andreei să-l țină departe de musafirul important.
Acum musafirul important îl trata pe bătrân cu un respect pe care eu nu i-l arătasem niciodată.
După câteva minute, Victor s-a întors spre mine.
— Domnule Dobre, îmi cer scuze că am amânat discuția noastră. Haideți să vedem și documentele.
Am încuviințat.
Am intrat în sufragerie, unde pregătisem laptopul și toate actele firmei.
Dar nu mai aveam aceeași siguranță.
În timp ce prezentam cifrele, îmi tremurau mâinile.
Victor a observat.
— Sunteți bine?
— Da, doar puțin emoționat.
— Nu aveți de ce. Haideți să discutăm deschis.
I-am explicat situația firmei, contractele pierdute și planul prin care speram să redresez afacerea.
Directorul m-a ascultat cu atenție.
Mi-a pus întrebări despre costuri, capacitatea de livrare și datoriile existente.
Nu a făcut nicio promisiune pripită.
La final, a închis dosarul.
— Propunerea dumneavoastră este interesantă, dar avem nevoie de
Comments