“Doar două ore, să fac o programare!” mi-a spus cumnata mea, Loredana, împingându-mi în brațe ghiozdanul băiatului ei de opt ani. Era vineri dimineață, iar eu trebuia să plec la serviciu.

zilele în care fiecare avea nevoie de odihnă.

Nu știu dacă excursia aceea le-a rezolvat toate problemele. Dar măcar au înțeles că timpul liber al unuia nu trebuie construit pe minciuni și pe timpul altuia.

La aproape o lună după incident, Loredana mi-a trimis un mesaj.

“Simona, ai putea să stai cu Rareș sâmbătă, între zece și douăsprezece? Vreau să merg la coafor. Dacă nu poți, găsim altă soluție.”

Am zâmbit. Era prima dată când mă întreba cu adevărat, fără să presupună că sunt disponibilă.

I-am răspuns că pot, dar că la douăsprezece trebuie să plec.

După câteva secunde, mi-a trimis o fotografie cu un ceas deșteptător și mesajul:

“Promit că nu mă opresc la piscină!”

Am râs atât de tare, încât soțul meu a venit să vadă ce se întâmplă.

În seara aceea, am găsit pe internet o fotografie cu un șezlong gol și i-am trimis-o Loredanei.

“Data viitoare,