— Domnule colonel, nu este nevoie, a spus Olivia încet.

pentru totdeauna la vârsta de atunci.

***

Olivia și-a coborât privirea.

— Nu mă așteptam să vă găsesc aici.

— Nici eu nu mă așteptam să te revăd.

Colonelul a tras un scaun.

— Te rog, așază-te.

Olivia a rămas în picioare.

— Prefer așa.

***

Adrian a încuviințat.

— Ce s-a întâmplat cu tine după evacuare?

Femeia a privit din nou fotografia.

— Recuperare. Spitale. Multă vreme în care nu știam dacă voi mai putea să-mi folosesc normal brațul stâng.

— Am încercat să aflu unde ești.

— Știu.

— Mi s-a spus că ai fost transferată într-un program medical de recuperare și că informațiile despre tine nu puteau fi comunicate.

***

Olivia a zâmbit fără bucurie.

— După aceea am vrut doar liniște.

— Și ai avut-o?

Femeia a ezitat.

— Nu chiar.

Colonelul a așteptat.

— Dar am învățat să trăiesc cu ce s-a întâmplat.

***

Adrian s-a așezat la birou.

— Olivia, de ce ești aici?

— Am fost repartizată temporar în programul de evaluare

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy