militar, tot ar fi fost inacceptabil.
Femeia a încuviințat.
— Asta voiam să aud.
***
Colonelul s-a ridicat și s-a apropiat de fereastră.
— Știi ce mi-am amintit când am văzut tatuajul?
— Bănuiesc.
— Noaptea în care am crezut că nu mai ieșim vii de acolo.
Olivia a închis ochii.
— N-am uitat-o nici eu.
***
Era 19 aprilie 2007.
Un detașament românesc participa la o misiune internațională într-o zonă de conflict.
Olivia avea atunci cincisprezece ani mai puțin decât acum.
Nu era maior.
Era un militar tânăr, cu pregătire medicală și experiență în misiuni de sprijin.
Adrian Munteanu era comandantul unei echipe care se deplasa între două puncte de observație.
***
În acea seară, convoiul lor fusese prins într-un atac.
Un vehicul fusese avariat.
Comunicațiile deveniseră instabile.
Mai mulți militari erau răniți.
Iar echipa se refugiase într-o clădire abandonată, așteptând evacuarea.
***
Adrian fusese lovit de fragmente metalice.
Un alt militar avea o rană gravă la picior.
Comments