soț nu o mai putea iubi.
Sorin a început să plângă.
— Îmi pare rău.
— Știai că asta voi crede când mi-ai spus că nu poți suporta boala mea?
A ezitat.
— Da.
Răspunsul lui m-a durut mai tare decât mă așteptasem.
— Atunci m-ai lăsat să port o vină care nu era a mea.
Și-a șters ochii.
— Crezi că într-o zi ai putea să mă ierți?
L-am privit pe bărbatul alături de care trăisem treizeci și cinci de ani.
— Poate că într-o zi nu mă va mai durea când îți aud numele. Dar căsnicia noastră s-a încheiat, Sorin. Și nu vreau să ne întoarcem la ea.
A încuviințat și a intrat în casă.
O lună mai târziu, am plecat singură la Eforie Nord.
Mi-am închiriat o căsuță mai mică, aproape de plajă, și am petrecut cinci zile făcând lucrurile pe care le amânasem ani întregi.
În ultima dimineață, am coborât desculță până
Comments