am decis să-mi organizez viața separat de Andrei. Nu știu cum vor evolua lucrurile între noi în privința copilului, dar nu mai vreau să trăiesc în minciuni.”
Am citit mesajul.
Nu i-am răspuns imediat.
Apoi am scris doar atât:
„Îți doresc să ai parte de liniște și să iei deciziile cele mai bune pentru tine și copil.”
Nu era iertare.
Nu era prietenie.
Era doar dorința de a nu mai lăsa durerea mea să se transforme în ură.
Șase luni mai târziu
Au trecut șase luni de la fotografia primită la ora 8:17.
În acest timp, am început procedurile de divorț.
Am continuat să lucrez cu avocatul pentru clarificarea documentelor financiare.
Și am făcut ceva ce amânasem ani întregi.
Am început să am grijă de mine.
M-am întors la cursurile de pictură pe care le abandonasem.
Am reluat legătura cu prietene pe care nu le mai văzusem de mult.
Am
Comments