Nici mie.
Am privit spre fotografiile de pe perete.
— Ai avut o familie frumoasă.
A zâmbit trist.
— Da. Am avut o soție minunată, doi copii și cinci nepoți. Soția mea, Helena, a murit acum șapte ani.
Am încuviințat.
— Și soțul meu, Andrei, a murit acum nouă ani.
Am rămas o vreme tăcuți.
Nu era o tăcere stânjenitoare. Era liniștea a doi oameni care înțelegeau cât de multă viață încăpea între două întâlniri.
— Cum ai ajuns în America? l-am întrebat.
Stanislav a privit spre fereastră.
— Nu imediat. După plecarea voastră, lucrurile au devenit foarte grele. Tata a murit în timpul războiului. Mama și cu mine am supraviețuit, dar am pierdut casa. După război, am încercat să aflu unde plecase familia ta.
Și-a trecut mâna peste frunte.
— Am scris scrisori. Am întrebat oameni care vă cunoscuseră. Dar nimeni nu știa sigur unde ajunseserăți.
— Noi am venit la Chicago, i-am spus. Tata a
Comments