ochii roșii.
— Și nu mai trebuie să iau picăturile?
— Nu vei lua nimic fără ca medicii și tatăl tău să știe exact ce este și de ce ai nevoie de el.
Daniel s-a apropiat și s-a așezat în genunchi în fața ei.
— Și dacă vreodată îmi spui că ceva te doare sau te sperie, eu te ascult.
Maria îl privi atent.
— Chiar dacă adultul spune că eu mint?
Daniel începu să plângă.
— Chiar și atunci.
Maria îl îmbrățișă.
Eu m-am întors spre fereastră.
Un an mai târziu, Daniel mi-a trimis o fotografie.
Maria avea opt ani.
Ținea în brațe aceeași girafă.
Pe pervazul camerei ei se vedea o plantă mare, verde, crescută din ghiveciul pe care îl primise în ziua externării.
Sub fotografie scrisese:
„Acum crește și ea.”
Am păstrat mesajul.
Pentru că în unsprezece ani de pediatrie învățasem să citesc analize, să urmăresc simptome și să caut explicații medicale.
Comments