October 23, 2026 Cristian T.Inedit
Partea a 2-a – Continuarea poveștii 👉 — Este vorba despre un contract de întreținere, autentificat în urmă cu un an, a spus notarul, arătând spre documentul din dosar.
Marian s-a aplecat peste birou.
— Ce contract? Cine a făcut contractul ăsta?
— Părinții dumneavoastră, Ana și Gheorghe, în calitate de proprietari, împreună cu fiul lor, Dan.
Costel s-a întors brusc spre mine.
— Tu?! Tu ai făcut acte cu mama și tata fără să ne spui?
Am rămas nemișcat. Știam despre contract, firește. Îl semnasem cu un an înainte, dar părinții îmi ceruseră să nu deschid subiectul cu frații mei.
— Lasă-l pe Dan, a intervenit mama. Eu și tatăl vostru am hotărât.
Notarul ne-a explicat că, prin acel contract, părinții îmi transmiseseră proprietatea casei și a terenului, păstrându-și dreptul de a locui acolo toată viața. În schimb, eu îmi asumasem obligația de a le asigura întreținerea și îngrijirea, potrivit clauzelor stabilite.
— Asta înseamnă că imobilele respective nu mai făceau parte din patrimoniul tatălui dumneavoastră la data decesului, a precizat notarul. Succesiunea privește bunurile și drepturile pe care le deținea atunci.
Marian s-a ridicat atât de repede, încât scaunul a alunecat în spate.
— Deci nouă nu ne mai revine nimic din casă? Ați pus totul pe numele lui Dan?
— Nu am spus că nu există alte bunuri de analizat, a răspuns notarul. Dar casa și terenul menționate în contract au fost transmise anterior decesului.
Costel a lovit cu palma în propriul genunchi.
— Frumos, Dane! Acum înțeleg de ce ai luat-o pe mama la tine! Știai că primești casa!
M-am uitat la el.
— Contractul exista de un an. Mama locuia încă împreună cu tata când l-am semnat. N-am luat-o la mine ca să primesc ceva.
— Sigur! Și noi trebuie să te credem?
Mama și-a așezat batista pe genunchi.
— Costele, înainte să-l judeci
Comments