patru oameni ținându-se de mână.
Unul dintre ei avea un baston.
— Ăsta ești tu, a explicat copilul.
Walter a privit desenul.
— Și cine sunt ceilalți?
— Eu, Sophie și mami.
Bătrânul a rămas tăcut.
— Dar unde e tati? a întrebat apoi.
Ben a arătat spre soare.
— Acolo. Mama spune că ne iubește și acum.
Walter și-a dus mâna la gură.
— Sunt sigur că așa este, tinere.
În timpul cinei, Emily a observat că bătrânul mânca foarte încet.
— Nu vă place?
— Ba da, copilă. Este minunat.
— Atunci de ce mâncați atât de puțin?
Walter a privit farfuria.
— Pentru că nu am mai stat de mult la o masă cu o familie.
Emily s-a așezat lângă el.
— Atunci obișnuiți-vă. O să se mai întâmple.
Walter a zâmbit.
Și, pentru prima dată după mulți ani, nu s-a grăbit să plece acasă.
Au trecut câteva luni.
Emily și-a stabilizat situația financiară. Nu devenise bogată și
Comments