poliției.
Nu am încercat să o conving să-și acuze mama sau să rupă legătura cu ea. I-am spus că trebuie să vorbească sincer cu autoritățile și să lase faptele să fie verificate.
În duminica următoare, Florica a venit la mine. Nu mai avea tonul sigur cu care mă acuzase că mă îmbogățisem din bani murdari. S-a oprit în fața porții și a așteptat până am ieșit.
— Lucreția, trebuie să discutăm.
Am invitat-o în curte și i-am oferit un scaun.
— Am greșit când te-am vorbit prin sat, a spus ea. Nu aveam dovezi că ai făcut ceva necinstit. M-a ros invidia când am văzut casa și firma ta. Eu mă chinuiam cu banii, iar tu păreai că reușiseși să-ți faci o viață bună.
Am ascultat-o fără să o întrerup.
— Și cu Alina? am întrebat.
Florica și-a strâns mâinile.
— Am crezut ce mi-a spus omul acela. Mi-a promis că o va ajuta






Comments